Până acum vreo două sute de ani, cine voia să pună mâna pe Ljubljana trebuia să cucerească mai întâi Castelul. Dacă mă gândesc bine, lucrurile nu s-au schimbat prea mult între timp. Deoarece… castelul a fost construit pe cel mai înalt deal din zonă. Dacă îl vizitați și, mai ales, dacă urcați în Turnul lui de observație, puteți „captura” Ljubljana dintr-o singură privire, așa cum n-o puteți face de nicăieri altundeva. Veți vedea că merită să-l „cuceriți”.
Apoi, după ce ați reușit asta, socot eu că merită să vă faceți cadou câteva ore de odihnă. Un bun loc în care vă puteți trage sufletul este Parcul Tivoli.
Iată câteva lucruri despre fiecare dintre ele.
Castelul Ljubljana
A fost construit în anul 1130. Deși n-aveau autorizație în acest sens, habsburgii l-au demolat și apoi l-au reconstruit după propriile planuri, la sfârșitul secolului XV. Ca și zona, Castelul a trecut de-a lungul timpului de la un stăpân la altul și de la o funcțiune la alta.
De exemplu, Napoleon l-a transformat în spital, iar austriecii în închisoare (veți putea vizita câteva celule și veți vedea chiar și instrumentele de tortură, dacă nu sunteți prea sensibili).
În prima parte a secolului XX, când ajunsese o ruină, l-a cumpărat Primăria, la inițitiva unui primar luminat, care voia să-l transforme în Muzeu, dar democrația și-a spus cuvântul, s-au schimbat și primarul și planurile vizavi de clădire, care a ajuns un fel de azil pentru persoane fără adăpost.
Abia în 1960 a început renovarea, dar destul de mulți sloveni n-au apucat să-i vadă finalul din 1995. Reconstrucția întinsă pe o perioadă atât de lungă de timp a avut și o parte bună: au putut fi aplicate tehnologii și concepte moderne, iar în 2006 chiar i s-a alipit un funicular din sticlă, foarte frumos făcut, care urcă turiștii din centrul vechi.
Dacă-l vizitați sâmbăta sau duminica, ați putea avea ghinionul să nu-l puteți vedea pe tot, pentru că anumite zone ar putea fi rezervate nunților, botezurilor sau altor evenimente. Eu, de exemplu, am fost împiedicat de o nuntă chinezească.
Capătul de jos al funicularului este în preajma Teatrului de Păpuși. Dacă mi-am notat bine, un bilet dus-întors costă 4 euro, dar puteți ieși mai ieftin cumpărând funicular +vizită la castel, cu 10 euro. Vreți gratis? Bun, luați-o la pas, pe strada Osojna, panta nu e chiar abruptă iar unele case de pe margine sunt fantastice.
Parcul Tivoli
În cazul în care aveți puțin timp pentru Ljubljana, eventual doar o zi sau două, lăsați parcul la capătul uneia dintre zile, pentru relaxare.
E un parc mare, apărut prin alipirea mai multor parcuri, mai mici, în sex. XIX. Se vede că la mijloc e mâna unui peisagist francez: intrare principală largă și lungă, ca un bulevard, cu o clădire impunătoare la capătul perspectivei, dar și alei de pământ pe care s-a vărsat nisip și o bucată mare de pădure în adevăratul sens al cuvântului, fără nicio amenajare.
Veți găsi o mică seră cu plante tropicale și carnivore, o zonă cu trandafiri, dar și întinse peluze, pe care tinerii se adună, cântă la chitară și ce mai vor să facă ei fără știrea părinților- mai ales după lăsarea întunericului.
Este un parc frumos, în care nu se mănâncă semințe, te simți în siguranță și te poți odihni pe cinste.
