Mamma mia- Agios Ioannis chiar e la înălțime!

Categories Grecia, Pe la biserici și mănăstiri

Dacă ajungi în Skopelos sau Skiathos, neapărat să dai o fugă și până la Agios Ioannis, biserica cea mică, dar celebră, construită pe culmea unui ciot de stâncă. E unul dintre cele mai frumoase locuri din insulă.

Agios Ioannis sau, dacă e să-i spunem tot numele, Agios Ioannis de la Castel, e o biserică mediocră. Dacă ai vedea-o oriunde altundeva, foarte probabil nu i-ai acorda nicio atenție. Eventual, te-ai întreba ce mecanic auto trăsnit și-a pus clopotniță pe garaj.

Se numește ”de la Castel” pentru că pare să fi fost construită pe locul, probabil și cu materialele unei fortărețe anterioare, care avea rol defensiv- trimitea ghiulele spre corăbiile numeroșilor pirați care operau în zonă.

Presupun că mă vei întreba: dacă nu ne recomanzi biserica, de ce ne sugerezi s-o vizităm, totuși? Ești un ciudat. Iar eu îți voi răspunde: da, sunt ciudat, dar merită să faci acest drum. Pentru peisajul atât de spectaculos, încât taie răsuflarea și unui ultra-maratonist.

Totul e magnific: orizontul, care pare mai toată ziua, chiar și-n amiaza mare, cețos și misterios, ca și cum la capătul lui s-ar plămădi noi lumi, altfel decât le știm; nenumăratele mici insule care-și scot spinarea înverzită de pini deasupra valurilor. Și apa de culori onirice, când albastră, când mov stins, când turcoaz cu sclipiri verzi.

Insula care ține în spate biserica îți răsare în față de după un colț de drum. Brusc, ca o nălucire, ca o arătare acvatică. Te oprești locului și te uiți la ea, uluit. E ceva ce ți-e dat să vezi rar, așa că nu trebuie să te grăbești. Ia-o ușor, bucură-te de fiecare unghi, de fiecare pas pe care-l faci spre ea.

 

 

 

Sunt 110 trepte de urcat, spun cei care țin morțiș să numere fiecare pas pe care îl fac. E cazul să ai genunchi și inimă bună. Și, mai ales, să vii fie dimineața, fie spre seară. Nu vrei să te fiarbă soarele prânzului ca pe un ou în ibric.

O bună parte din traseu e abrupt. Se lipește de marginea stâncii ca un șarpe gigantic și leneș. Dar scara este impecabil întreținută: trepte în firea lor, balustradă sănătoasă. N-ai de ce te teme.

Nevastă-mea, care nu-i vreo anemică, s-a ținut de fiare cu toate mâinile pe care și le-a luat în vacanță. I s-a părut ei mai sigur așa, deși n-avea unde să cadă.

M-am uitat la pietroiul ăsta imens și n-am putut să mă gândesc la altceva decât la un pitic hidrocefal care dă cu capul în insulă. Și dă-i, și dă-i. Probabil de nervi, după ce aici s-a filmat un musical celebru- dar voi scrie ceva mai jos despre asta.

Iată și o privire în sens opus, spre coborâre. Ai impresia că, dacă te împiedici, te rostogolești direct în mare. Îți recomand să faci traseul cu soacra, plonjonul va părea fără probleme un accident.

Cam asta vezi de sus.

Sau asta:

Acum, cum m-am apucat să-ți promit, câteva vorbe despre musicalul faimos. Mamma Mia, nu se poate să nu-l fi văzut. O peliculă agreabilă, de vară, cu oameni care se regăsesc și reîndrăgostesc la maturitate, cântându-și înfocați aproape toate piesele celebre ale ABBA.

Hollywood style: peisaje fantastice, oameni frumoși (care și cântă bine), costume impecabile, nunți de poveste, alergări romantice pe plajă, cu iubita în brațe, amorezi cât cuprinde.  Băi, nebunie.

Acum, convoaie de oameni vin să viziteze insula, pentru că lângă ea și-au desfășurat ritualurile nupțiale târzii Pierce Brosnan și Meryl Streep. În plus, își închipuie că în Agios Ioannis s-a desfășurt nunta celebră din film- și sunt dezamăgiți să afle că nu e așa. Biserica și vila somptuoasă, de angajat român la stat, sunt filmate în altă parte. Ghinion.

Ghinion și pentru greci, s-ar zice. Paradisul lor e cotropit de cohorte de turiști care cer cola, bere, sandviciuri și cremvurști cu muștar. O oroare pentru mai toată lumea, cu excepția șoferului pe care l-a folosit Pierce Brosnan în timpul filmărilor- Demetri și-a deschis un bar numit Mamma Mia, pentru care îl disprețuiesc cam toți oamenii locului.

În plus, prețurile au explodat. Viața a devenit foarte scumpă pentru cei care chiar trăiesc aici.

Așa că n-o să vezi magneți, căni și alte drăcii de suveniruri Mamma Mia. Nimic, niente. Pe primar îl apucă dracii dacă-l întrebi de film. Îl înțeleg. Mă gândesc cum e să vină milioane de oameni la nevastă-mea, să vadă casa în care are plăcerea să locuiască cu mine, să dau nas în nas cu ei când mă bărbieresc sau fac alea 3 milioane de flotări. Probabil m-aș muta.

 

 

Lasă un răspuns